TD Bank, amendată cu 3 miliarde de dolari pentru eșecuri în combaterea spălării banilor

Între zidurile strâns reglementate ale sistemului financiar, există un curent subteran de activitate ilicită, iar TD Bank a fost descoperită ca un facilitator semnificativ. Recent, TD Bank, a zecea cea mai mare bancă din SUA, a fost amendată cu suma uluitoare de 3 miliarde de dolari de către U.S.

Rețeaua de Combatere a Crimelor Financiare a Trezoreriei (FinCEN) pentru deficiențe grave de conformitate în domeniul combaterii spălării banilor (AML). Această sancțiune face ca TD Bank să fie prima din istorie implicată în conspirații de spălare a banilor, expunând deficiențe ascunse de mult timp în cadrul sistemelor sale de combatere a spălării banilor. Înțelegerea dintre FinCEN și TD Bank pune în lumină mai multe aspecte esențiale:

1. Problemele istorice ale TD Bank

Aceasta nu este prima dată când TD Bank se confruntă cu controale pentru nerespectarea obligațiilor în materie de combatere a spălării banilor. Încă din 2013, banca a fost penalizată pentru că nu a raportat activități suspecte legate de schema Ponzi a lui Scott Rothstein. Cu toate acestea, cea mai recentă anchetă arată că deficiențe similare nu au fost corectate și au persistat, implicând acum sume de bani mult mai mari și vulnerabilități de sistem mai complexe.

Din 2012 până în 2024, TD Bank nu a reușit să stabilească și să mențină un program AML în conformitate cu Bank Secrecy Act, permițând intrarea în sistemul financiar american a unor volume mari de fonduri suspecte. În special, aceste provocări legate de conformitate nu sunt exclusive sectorului bancar tradițional.

Actori importanți din industria criptomonedelor, precum Binance, s-au confruntat, de asemenea, cu amenzi mari pentru că nu au pus în aplicare măsurile eficiente de precauție privind clientela și nu au raportat tranzacțiile suspecte. Aceste incidente evidențiază modul în care atât instituțiile financiare tradiționale, cât și platformele criptografice se confruntă cu riscuri AML semnificative, amenințând transparența și securitatea ecosistemului financiar.

Multe dintre fondurile suspecte care au trecut neobservate sunt considerate a fi legate de activități cu risc ridicat, inclusiv finanțarea terorismului și schemele Ponzi. Potrivit autorităților de reglementare, responsabilii AML ai TD Bank nu și-au îndeplinit responsabilitățile în mod eficient, ceea ce a contribuit în mod esențial la aceste probleme.

2. O apărare slabă împotriva spălării banilor

Înțelegerea descrie sistemul AML al TD Bank drept o „apărare subțire ca hârtia”. Cea mai gravă deficiență a fost incapacitatea băncii de a monitoriza tranzacțiile ACH, cecurile și alte fluxuri financiare interne de mari dimensiuni. Această neglijență a permis ca sute de miliarde de dolari să circule prin conturile TD Bank fără o examinare corespunzătoare, o mare parte din acestea incluzând fonduri cu origini suspecte sau ilegale.

În 2008, banca a introdus un sistem generic de monitorizare a tranzacțiilor, dar nu l-a personalizat pentru a se adresa produselor și serviciilor sale specifice. Această abordare „unică” a însemnat că multe tranzacții, în special plățile ACH și prin cec, nu au fost supravegheate corespunzător. Aceste tipuri de transferuri sunt printre cele mai frecvent utilizate pentru spălarea banilor.

3. Transferuri criptografice mari și jurisdicții cu risc ridicat

Unul dintre cele mai flagrante eșecuri a implicat „Grupul de clienți C”, pentru care TD Bank nu a efectuat o diligență suficientă. Atunci când acest grup de clienți a deschis conturi, aceștia au promis o activitate minimă de transferuri electronice, fiecare tranzacție neputând depăși 25 000 USD, iar vânzările anuale rămânând sub 1 milion USD.

În realitate, acestea au procesat tranzacții în valoare de peste 1 miliard de dolari, mai mult de 90% din fonduri provenind de la o bursă de criptomonede cu sediul în Regatul Unit. În plus, mai mult de 60 % din aceste fonduri au fost trimise prin transferuri electronice către o instituție financiară din Columbia care se ocupa, de asemenea, de active virtuale.

Activitatea grupului de clienți C a arătat un volum mediu lunar al transferurilor electronice de peste 100 de milioane de dolari pe o perioadă de nouă luni (iulie 2023 – aprilie 2024). Majoritatea acestor tranzacții au sprijinit tranzacționarea de criptomonede de către terți și au implicat jurisdicții cu risc ridicat, inclusiv Columbia, China și mai multe țări din Orientul Mijlociu. Acest lucru contrasta puternic cu documentația lor inițială, care nu menționa Columbia sau China ca destinații prevăzute pentru tranzacțiile transfrontaliere.

În această perioadă, grupul de clienți C a primit peste 650 de milioane de dolari de la o bursă internațională de criptomonede. TD Bank nu avea cunoștință despre scopul, originea sau identitatea părților reale din spatele acestor fonduri. În ciuda acestor nereguli flagrante, TD Bank a continuat să proceseze tranzacții pentru acest client, inclusiv să transfere peste 420 de milioane de dolari către o instituție financiară columbiană implicată în servicii de criptomonede.

Faptul că banca nu a recunoscut riscurile reprezentate de acești clienți și tranzacții cu risc ridicat subliniază incapacitatea sa de a gestiona provocările unice reprezentate de tranzacțiile cu criptomonede. Deși TD Bank dispunea de politici care impuneau o supraveghere sporită a activităților cu active virtuale, nu au fost implementate astfel de măsuri pentru grupul de clienți C.

Această lipsă de diligență și neaplicarea unei monitorizări sporite au condus la un flux transfrontalier necontrolat de fonduri suspecte, crescând și mai mult riscul de spălare a banilor și de alte activități ilicite.

În plus, în ciuda mai multor avertismente de tip „semnal de alarmă” privind jurisdicțiile cu risc ridicat și transferurile rapide de sume mari, TD Bank nu a raportat aceste activități suspecte în timp util. Banca a luat măsuri abia după investigațiile autorităților de aplicare a legii.

Și mai îngrijorător este faptul că, la patru luni după ce grupul de clienți C a început să funcționeze, autoritățile de reglementare au ordonat închiderea și lichidarea societăților afiliate, însă TD Bank a identificat această problemă numai după implicarea organelor de aplicare a legii. Această lipsă de due diligence în timp util evidențiază pregătirea inadecvată a TD Bank în ceea ce privește gestionarea riscurilor prezentate de tehnologiile și produsele financiare emergente.

4. Neglijența și reacția lentă a conducerii

Poate cel mai alarmant este faptul că conducerea TD Bank era conștientă de aceste vulnerabilități ale sistemului, dar a ales să le abordeze în modul cel mai rentabil posibil. Reducerile bugetare și concentrarea pe „efectul de levier operațional” au fost prioritare, conducerea alegând să economisească bani mai degrabă decât să investească în consolidarea conformității cu AML.

Această decizie a contribuit în mod direct la lipsa de personal pe termen lung în echipa de combatere a spălării banilor. Raportul arată că, între 2017 și 2019, creșterea activelor băncii a depășit cu mult creșterea bugetului AML, lăsând echipa de conformitate copleșită și incapabilă să facă față cerințelor în creștere.

Alegerile conducerii nu numai că au permis ca vulnerabilitățile sistemului să persiste, dar au creat și o presiune enormă asupra echipei de conformitate, care s-a străduit să facă față volumului de muncă. Raportul FinCEN arată că TD Bank a întârziat să abordeze probleme-cheie chiar și după ce a fost notificată cu privire la deficiențe grave în monitorizarea tranzacțiilor.

Banca nu a început actualizarea sistemului său de monitorizare învechit până în 2019 și, chiar și atunci, procesul a fost întârziat din cauza fondurilor și resurselor insuficiente.

Încălcări suplimentare:

• Eșecuri în monitorizarea tranzacțiilor: Sistemul TD Bank nu a reușit să monitorizeze tipuri esențiale de tranzacții, inclusiv plățile interne ACH și P2P (de exemplu, Zelle). În ciuda conștientizării de către conducere a acestor lacune, nu a fost luată nicio măsură corectivă, ceea ce a condus la transferuri nesupravegheate de miliarde de dolari, inclusiv tranzacții cu risc ridicat din jurisdicții precum Columbia.
• Rapoarte de activitate suspectă (SAR) întârziate: TD Bank nu a depus în timp util SAR-uri în cazuri precum cele care implică clientul A și rețeaua Sze, care a transferat fonduri suspecte în valoare de peste 200 de milioane de dolari. Peste 600 de SAR-uri au fost întârziate, cu tranzacții în valoare totală de peste 500 de milioane de dolari.
• Implicarea angajaților în spălarea banilor: Un angajat intern al băncii, identificat drept „Individul A”, a acceptat mită pentru a deschide peste 2 000 de conturi pentru companii false, facilitând tranzacții în valoare de peste 200 de milioane de dolari, inclusiv fonduri legate de droguri. Aceste tranzacții au fost efectuate în principal prin ATM-uri din Columbia, pe care TD Bank nu a reușit să le detecteze și să le închidă la timp.

Raportul relevă modul în care deficiențele sistemice și manageriale ale TD Bank au permis fluxuri masive de fonduri ilicite și au amplificat riscurile financiare. FinCEN a observat că mii de titulari de conturi au folosit TD Bank pentru a transfera sume mari de bani în zone cu risc ridicat, în special prin retrageri de la ATM-uri în Columbia și Mexic. În unele cazuri, retragerile de la ATM-urile din Columbia le-au depășit pe cele din Mexic, o țară cu o economie de patru ori mai mare.

Mai grav, TD Bank nu a monitorizat canalele de plată P2P precum Zelle, permițând tranzacții suspecte în valoare de milioane de dolari, unele legate de traficul de persoane și alte activități ilicite. Aceste probleme au fost descoperite și raportate numai după intervenția organelor de aplicare a legii.

Acest eveniment poate conduce la o supraveghere mai strictă a sectorului criptografic de către instituțiile financiare tradiționale. Deși o astfel de reprimare pare inevitabilă la nivel bancar, pe măsură ce cadrele de reglementare globale evoluează și se maturizează, se așteaptă ca băncile tradiționale să se adapteze la inovațiile rapide aduse de era Web3.