Chris Dixon, partener a16z, se întreabă dacă „criptografia este moartă”

Chris Dixon se întreabă dacă "Crypto este mort"

La începutul lunii septembrie, Chris Dixon, partener a16z și o figură de prim rang în spațiul cripto, a abordat întrebarea „Web 3.0 este mort?” într-o discuție video. Dixon, care s-a alăturat a16z în 2013 și ulterior a lansat a16z crypto în 2018, a jucat un rol esențial în modelarea strategiei firmei față de blockchain și tehnologiile Web3.

Dixon, care administrează în prezent un fond de peste 7 miliarde de dolari, s-a aflat în prima linie a promovării următorului val de inovație pe internet. Iată părerea sa despre starea actuală a Web 3.0 și provocările cu care se confruntă industria criptografică.

Provocările cu care se confruntă cripto

Lumea criptografică s-a confruntat într-adevăr cu obstacole semnificative în ultimii ani, în special cu evenimente precum prăbușirea FTX în Statele Unite și incidentul Terra Luna în Coreea de Sud. În timp ce aceste evenimente au aruncat o umbră asupra industriei, Dixon este clar că ele nu semnalează moartea criptografiei.

„Fiecare tehnologie emergentă are suișuri și coborâșuri”, explică Dixon. „Este greșit să judecăm întreaga tehnologie pe baza câtorva cazuri slabe de utilizare. Tehnologia în sine este neutră – ceea ce contează este modul în care o folosim.”

Evoluția internetului: De la citire la citire-scriere-proprietate

Dixon face parte din revoluția internetului de peste 25 de ani, începând ca inginer de software înainte de a deveni antreprenor și mai târziu capitalist de risc. El a fondat două companii – una în domeniul securității cibernetice, achiziționată de McAfee, și alta în domeniul inteligenței artificiale, vândută ulterior către eBay. De asemenea, a investit în startup-uri emblematice precum Pinterest, Stripe și Kickstarter.

Reflectând asupra evoluției web-ului, Dixon descrie tranziția internetului de la „read-only” în anii 1990, când utilizatorii consumau pur și simplu conținut, la „read-write” odată cu apariția Web 2.0 la începutul anilor 2000. Web 2.0 a permis utilizatorilor să interacționeze, să creeze conținut și să contribuie la platforme precum Facebook și Twitter, dând naștere social media.

Cu toate acestea, dominația câtorva mari companii de tehnologie – Google, Facebook, Amazon – asupra internetului reprezintă o amenințare la adresa originilor sale descentralizate. „Internetul a fost menit să redistribuie puterea și bogăția la margini, către utilizatorii săi, nu să le concentreze în mâinile câtorva corporații”, spune Dixon. El compară această centralizare cu concentrarea puterii în industriile americane de televiziune și radio.

Promisiunea Blockchain

Pentru Dixon, soluția constă în tehnologia blockchain, pe care o descrie ca fiind o nouă formă de internet – una care restituie proprietatea și controlul utilizatorilor săi. Spre deosebire de serviciile centralizate, care acționează ca gardieni, serviciile blockchain elimină intermediarii și permit proprietatea directă asupra activelor digitale.

Dixon subliniază conceptul revoluționar de proprietate digitală reală, introdus de Bitcoin. „Oricine deține cheia privată pentru un Bitcoin deține cu adevărat acel Bitcoin. Acest concept de proprietate nu există pe platforme precum Facebook sau Twitter”. El folosește exemplul Twitter: „Poate că am mii de urmăritori, dar dacă Twitter decide să-mi interzică contul, pierd totul – pentru că nu sunt cu adevărat proprietarul profilului meu”.

El subliniază, de asemenea, modul în care blockchain a extins proprietatea la alte domenii, inclusiv la NFT-uri. Fie că este vorba de artă digitală sau de elemente de joc, utilizatorii își pot deține acum bunurile într-un mod care nu este controlat de platforme centralizate. Acest concept este esențial pentru viziunea Web 3.0 – un nou internet în care utilizatorii dețin controlul asupra datelor, conținutului și activelor lor.

Stadiile incipiente ale criptografiei și drumul care ne așteaptă

Deși Web 3.0 se află încă în faza incipientă, Dixon este optimist cu privire la viitorul său. El recunoaște că infrastructura blockchain necesită încă îmbunătățiri, experiențele actuale nefiind încă la nivelul celor ale aplicațiilor tradiționale. „Avem nevoie de timp pentru a reduce costurile și a îmbunătăți experiențele utilizatorilor, dar sunt încrezător că vom vedea progrese în următorii ani.”

Dixon discută, de asemenea, despre cele două culturi distincte din spațiul blockchain: „cultura cazinoului”, axată pe tranzacționarea speculativă pe termen scurt, și „cultura calculatorului”, care urmărește să construiască următoarea generație de servicii de internet. În timp ce partea speculativă a dominat titlurile, Dixon subliniază valoarea pe termen lung a acesteia din urmă.

Provocări de reglementare

Dixon își exprimă îngrijorarea cu privire la cadrele de reglementare din SUA, care, în opinia sa, au încurajat în mod neintenționat comportamentul speculativ, înăbușind în același timp inovarea. De exemplu, explozia a peste 500 000 de jetoane meme în doar o lună reflectă „cultura cazinoului” care prosperă în mediul actual. Între timp, inițiativele blockchain productive – cele care ar putea crea servicii de internet durabile – sunt adesea împiedicate de reglementări neclare.

Modelul istoric al dezvoltării tehnologice

Crypto, notează Dixon, nu este prima tehnologie care trece printr-o perioadă de suișuri și coborâșuri. El face o paralelă cu lunga istorie a inteligenței artificiale, care a avut propriile sale cicluri de creștere și descreștere încă de la începuturile sale, în anii 1940. „Tehnologia nu este nici bună, nici rea în mod inerent – este neutră. Cheia este modul în care îi ghidăm dezvoltarea și utilizarea.”

Același lucru este valabil și pentru blockchain. El susține că respingerea blockchain din cauza unor aplicații negative ar fi o greșeală. „Un ciocan poate fi folosit pentru a construi sau a distruge. Același lucru este valabil și pentru tehnologie. Provocarea este de a stabili regulile corecte care să ghideze tehnologia către rezultate pozitive.”

Viitorul Web 3.0: Proprietatea și emanciparea creativă

Dixon consideră că blockchain poate transforma internetul prin eliminarea gardienilor și permițând utilizatorilor să dețină cu adevărat identitățile și activele lor digitale. Dixon are în vedere un viitor în care utilizatorii își pot muta liber datele, adepții și conținutul între platforme, fără a fi legați de un singur furnizor de servicii.

Acest viitor include servicii bazate pe inteligență artificială care respectă drepturile de proprietate ale utilizatorilor. Dixon preconizează că blockchain va permite crearea unor noi ecosisteme creative în care artiștii și creatorii își pot păstra dreptul de proprietate asupra lucrărilor lor, la fel cum Substack a permis scriitorilor să dețină listele de abonați.

În viitoarea sa carte Read Write Own, Dixon explică modul în care blockchain poate remodela internetul permițând utilizatorilor nu doar să citească și să scrie, ci și să dețină conținutul și bunurile pe care le creează. Acest nou model are potențialul de a răsturna actualul sistem centralizat dominat de câteva mari companii de tehnologie și de a reda controlul utilizatorilor.

Concluzie

Deși criptografia s-a confruntat cu provocări semnificative, Dixon crede cu tărie că ne aflăm încă în primele etape ale dezvoltării sale. La fel ca la începuturile internetului sau ale inteligenței artificiale, tehnologiile blockchain și cripto vor avea propriile lor suișuri și coborâșuri.

Dar, cu îndrumare adecvată, blockchain poate permite o nouă eră a proprietății internetului, eliberată de controlul corporațiilor centralizate. Pentru Dixon, viitorul Web 3.0 este departe de a fi mort – este doar la început.

Exit mobile version